vineri, 20 august 2010

Weekend, at last

In sfarsit, e vineri ..... o sa am doua zile linistite, fara mers la munca, doua zile in care sa stau sa ma uit la televizor cat vreau si sa ies pe-afara, si sa ....... sa ceva, orice care nu are legatura cu serviciul. De ce oare, incepand cu ziua de luni, cand trebuie sa mergem iar la serviciu, ne gandim cu nerabdare la weekend ? Trebuie sa mai si muncesti, viata nu poate fi un weekend permanent. Asta nu inseamna ca, pentru unii, sa mergi la munca inseamna tot distractie. As vrea sa am si eu un loc de munca unde sa ma pot simti bine, nu ca la actualul nu m-as simti bine. Am program flexibil, niste bani, nu foarte multi (tu te faci ca muncesti, ei se fac ca te platesc), dar suficienti pentru a plati tot ce am de platit si sa imi mai ramana de un suc la o plimbare. Pentru mine e suficient. Nu am mari pretentii de salariu mare fara munca, asa cum am auzit la altii. Poti sa alegi intre a avea timp si pentru tine, sau a munci non stop pentru a avea bani si nu a avea timp sa ii si cheltui. Voi ce alegeti ?

5 comentarii:

  1. Le-am incercat pe ambele. Cel mai bine e sa nu faci nimic si sa ai bani:D

    RăspundețiȘtergere
  2. Hai sa fim seriosi. Deci un pic de ceva timp liber, asta daca ai ce face cu el. Sarac si distrat nu este o optiune de viitor.
    p.s. hai ca te-ai prins ca imi place sa te citesc
    M

    RăspundețiȘtergere
  3. Well, ca sa zic asa, viata mea e un weekend perpetuu. De 28 de ani and counting. Dar imi place sa ma amagesc ca voi gasi eventual ceva de facut, o sursa de bani. Ma mint ca sa nu o iau pe campii, evident. Ca mie unul mi-e clar ca o sa muncesc dupa program, oricare ar fi el programul, abia cand banii nu vor mai exista.
    Deprimant gand.

    RăspundețiȘtergere
  4. @anonim 1 - te crezi in clasa politica din Romania ?

    @canis magus - very depressing ...... si situatia o sa continue asa pana cand o sa stinga lumina ultimul care pleaca

    RăspundețiȘtergere
  5. E chiar amuzant. Am citit postul asta acum ceva zile si nu-mi venea a zice nimic, cred si din cauza ca-mi mai ramasesera, totusi, unele puteri.
    AZI, ACUM, IMI VINE SA URLU DE OBOSEALA ! Si e si sambata.

    RăspundețiȘtergere